Luxatia de sold

Displazia congenitală de şold se prezintă sub forme variate, în funcţie de gradul de deplasare a şoldului (subluxabil, dislocabil sau dislocat) şi în funcţie de vârsta pacientului. Această displazie implică o deformare progresivă a şoldului, cu afectarea extremităţii superioare a femurului, a acetabului şi a capsulei articulare.
Luxaţia congenitală de şold se împarte în două mari categorii: teratologică, care este asociată cu alte malformaţii severe (mielomeningocel, artrogripoza multiplă congenitală, agenezia lombosacrată, anomalii cromozomiale, etc.) şi tipică care apare la un copil normal, fară alte malformaţii asociate.
Luxaţia congenitală tipică de şold se împarte trei grupe: a) luxaţia congenitală de şold, în care capul femural este ieşit complet din cotil; luxaţia poate reductibilă prin simpla flexie-abducţie a şoldului sau poate fi ireductibilă; b) displazia luxantă de şold în care capul femural este încă în acetabul, dar poate fi cu uşirinţă luxat prin mişcarea de adducţie-extensie a şoldului; c) displazia subluxantă de şold în care capul femural poate fi parţial deplasabil din acetabul, dar nu complet. Din punct de vedere didactic luxaţia congenitală de şold este împărţită într-o primă etapă numită displazie luxantă de şold, care cuprinde situaţia în care există modificările ce pot favoriza luxarea şoldului la un moment dat, dar în care capul femural este în continuare în dreptul cotilului şi luxaţia propriu-zisă, în care capul femural este luxat din cotil. În principiu se consideră ca displazia congenitală de şold durează de la naştere până la vârsta mersului (6-8 luni), iar după apariţia mersului, deci după instalarea factorului ce poate produce luxarea şoldului, vorbim despre luxaţia propriu-zisă de şold. Trebuie precizat însă faptul că şi în perioada de dinaintea mersului putem întâlni un şold luxat, fără a fi însă vorba despre o luxaţie teratologică de şold.